duminică
vineri
marți
luni
nu esti nici frumos
nici urat
nici geniu
nici aici
nici dincolose întampla sa stau în întuneric
ca si cum as sangera
pe undeva
în acelasi întuneric sunt incaltarile
aliniate
mi-am dorit sa am incaltari cu zecile cafele cu zecile palton marimea mea si carti
toate cartile din lume
stau între ei si mine
cu mainile sub cap
ma întreb de ce sa-mi doresc
sa scriu o carte
ca sa te îmbogatesti
sa crape inima în tine ca da ai scris-o ca sa arati ca nu
ca nu
n
ti-ai pus matele si fierea si moartea si sufletul
pustiul
viata în care te-ai instalat cu titlu de proprietate
inatacabil
nimic altceva nu conteaza
terasa
paharul
linistea
tigarile
vuiesc
în bezna
am impresia ca scriu impotriva vantului
ma plezneste
pentru asta
miercuri
o zi ca o panda ca o vanatoare
cu target si control în casca cu arsenal si toate detaliile aferente
în ochiul jumatate format jumatate închis
glontul acesta e pentru tine
nu stiu de ce
înainteaza din ce în ce
mai încet
de parca n-ar vrea
n-ar vrea
sa ajunga dincolo
m-am trezit între tine si mine
înghesuita de o
o gura de aer cautam spatiu
mainile îmi împingeau genunchii la gura
o imagine imensa un strigat urias
si timp din ce în ce mai putin înfiorator
de putin
e straniu
sa-ti dresezi amintirile
sa înregistrezi
executia sariturilor perfecte
peste întamplari uitate
aproape întamplari
aproape viata
aproape uitate
nu s-a mai întamplat mare lucru
cat am stat acolo
as putea spune ca am uitat
cum se moare
priveai linistit
sfarsitul povestii
