cand pentru multi dintre noi fericirea inseamna: bani, faima, putere
pentru ei fericirea e simpla: dorinta de a trai
joi
miercuri
duminică
e una din acele stari cand iti cad pleoapele, delicat ca suspinul,
peste toata durerea de a nu fi fost acolo de la inceputuri, inainte de ele,
toate care te-au atins vreodata.
e dezamagirea eului meu ca a fiintat in afara trecutului tau, pentru ca
trebuia eu sa-ti fur primul zambet,
pentru ca trebuia eu sa fiu cea care sa-ti fi invatat mana sa-si
depaseasca conditia anatomica.
vineri
simt
cum
ma îndepartez
ca un vapor de un port nocturn
luminile lui mor lent într-o drama blanda
umbra punea stapanire pe casa
amprenta ei se duce
odata cu fiece bec ars
cu orice muc de tigare abandonat în oricare ochi de geam
orb
patul nostru
are cearceafurile din noaptea în care ai iesit definitiv din ele
ma tavalesc în mirosul
ce mi-l vreau în minte
stiu ca nu e stiu ca nu e decat disperare
nu-i decat aerul jegos al dezolarii
în care te-am strans sa te respir
ca un aurolac din punga
aliniez cadavre de sticle
una
cate
una
soldatii mei de plumb armata mea
prin ele privesc auriu
peretii din care as vrea sa vad
iesind
auriu mainile tale
nu ies nu-s decat urmele de sange
urmele pumnilor mei
inspir lent
expir de ce?
sunt în larg
un pat în deriva
dincolo
un port care se lasa încet încet
în întuneric
miercuri
duminică
ca de obicei apare la timp
pe cand nu e nici vara
nici iarna
nici tarziu nici
devreme
nu esti înca tu nu esti înca ea
nu astepti si nu te grabesti
te prefer o ironie corect decupata
pe asfintit
cu picioarele atarnate în lumea de dincolo
vine în valuri
bineînteles
asta e ideea – invazia se întampla peste noapte
cu ras ragusit
leaga strasnic silabele de coltul patului
ce flori ce bomboane ce principii aici se joaca în picioare cu toate cartile pe masa
ceva crancen
ceva gen jocul întamplarii si-o sticla de gin
normal c-ai putea sa cresti sa te faci cat china
în ochii mei
sa mananci nori si sa vezi stereo
sa-mi rotesti clisee nostime ca pe trabuce
în lungul pulpei
cui îi pasa
tot ce e între rasuflare si maine
e un tonomat
s-ar putea sa vrei bratarile de pe mana mea stanga
s-ar putea sa ai nevoie de un film din anii 50
de preferinta italian
s-ar putea sa ai nevoie sa razi
si sa plangi
una dupa alta si varianta combinata
s-ar putea sa ai nevoie de o bicicleta
s-ar putea sa ai nevoie sa fii singur
de unul singur
si de-un marker
înfipt în numele meu
s-ar putea sa ai nevoie sa fii o fetita
ai tot ce ti-ai dorit
o hemoragie de senzatii
si rezerve
strategice de viata
n-o sa ploua la noapte
ai nevoie nu de-un decor doar
de-o bricheta
Abonați-vă la:
Postări (Atom)